Muşeţelul (Chamomilla recutita)

Muşeţelul (Chamomilla recutita)

 Zona/Regiune:

 -Musetel este o planta originara din sudul si sudestul Europei, raspandita astazi pe toate continentele.

-La noi creşte in locuri insorite şi mai umede, prin sate pe langa garduri, drumuri şi cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pagişti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.  Este intalnita des in campie pe solurile saraturoase. Este cultivata in toate zonele tarii. Următoarele denumiri sunt sinonime pentru musetel: Chamomilla chamomilla, Chamomilla recutita (nume acceptate în conformitate cu Flora Europei), Matricaria chamomilla, si Matricaria suaveolens.

Arhitectura:

-Florile se colectează din mai pâna în august, de preferat în orele amiezii.

-Musetelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inăltime între 20 şi 60 cm. şi mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale.

-Marginea fiecărui capitul este ocupată de flori albe, iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii. Receptaculul capitulului, plan la începutul înfloririi devine conic şi gol la interior, ceea ce permite deosebirea florilor de muşeţel adevărat de florile recoltate de la specii înrudite fara proprietăţi terapeutice.

-Înfloreşte începând cu lunile aprilie-mai până la sfârşitul lunii august, uneori înfloreşte şi a doua uară în septembrie.

-Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescenţelor au petalele marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae), în această fază de înflorire, florile au cel mai mare conţinut în ulei esenţial. Recoltarea se face numai după ce s-a ridicat roua şi numai pe timp însorit, de obicei o singură dată pe an, în lunile mai-iunie.

-Această plantă conţine: ulei volatil bogat în chamazulenă, substanţe amare de natură sescviterpenică, flavonoide, substanţe de natură cumarinică, colină, mucilagii, acid salicilic, fitosterine, substanţe glicozidice, acid clorogenic, camilină, vitamine, săruri minerale.

 

Indicaţii/ Contraindicaţii:

-Bun sedativ antispasmatic şi stimulent în cistite, în tratamentul enterocolitelor, gastritelor, dismenoreelor, diareei, colicilor intestinale, infecţiilor renale, în boli ale ficatului, în unele stări alergice, în astmul bronşic al copiilor.

-Are multiple întrebuinţări sub formă de cataplasme, gargară, clisme, băi în diferite afecţiuni : arsuri, hemoroizi, răni, dureri de gât, diferite ulceraţii ale pielii, abcese dentare, conjunctivite, calmează tenurile înroşite şi iritate.

– Persoanelor cu micoze (ciuperci) intrucat o componentă a acestei plante şi anume chamazulena, le intretine si chiar le reactivează.

– Pentru copiii mici cărora li se poate da ceai de muşeţel la orice indispoziţie, mai ales contra crampelor şi a durerilor abdominale (colici). El ajută şi în balonări, diaree, erupţii, dureri de stomac şi secreţii stomacale abundente, tulburări menstruale (cum ar fi amenoreea) şi alte afecţiuni ale organelor pelviene, în insomnii, epididimită, febră, dureri de pe urma rănilor şi dureri de dinţi.

-Muşeţelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant şi antiinflamator în orice inflamaţie, mai ales a mucoaselor. Extern, musetelul se administrează sub formă de comprese şi spălături în conjunctivite şi alte inflamaţii ale ochilor, în erupţii cutanate care provoacă mâncărimi sau supuraţii, ca gargară în dureri de dinţi, precum şi în spălarea ranilor. Ceaiul de muşeţel are efect calmant, anxiolitic. Băile şi spălăturile cu muşeţel au un efect calmant, cu influenţă benefică asupra întregului sistem nervos. Muşeţelul mai are acţiuni antihistaminice, antispastice, cicatrizante gastrice, acţiune emolientă, tonic capilar.

-Muşeţelul în ingrijirea cosmetică are un rol foarte important, mai ales în îngrijirea feţei şi a părului mai ales a părului blond. Acesta devine mai vaporos şi va căpăta un luciu frumos.

-Muşetelul uşurează scaunul fără a avea efect laxativ şi este astfel indicat indirect în tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi trataţi extern cu alifie de muşeţel. Această pomadă poate fi folosită şi pentru vindecarea rănilor. Guturailul şi sinuzita se ameliorează repede dacă se inhalează vapori de muşeţel.

-Uleiul de muşeţel era folosit încă din antichitate ca frecţie contra nevralgiilor şi a reumatismului articular. La vechii egipteni, muşeţelul era considerat, datorită puterii sale de a scădea febra, drept floarea zeului soare. În vechile cărţi despre plante medicinale se poate citi că uleiul de muşeţel alungă oboseala membrelor, iar muşeţelul fiert în apă şi aplicat pe vezica bolnavă calmează durerile.

Mod de folosire:

-Prepararea ceaiului: se opăreşte 1 linguriţă de flori de muşeţel cu ¼ litru de apă şi se lasă să stea puţin.
-Adaos la baie: pentru băile în cadă se iau de 2 ori câte 2 mâini pline, pentru băile feţei şi spălatul părului câte 1 pumn plin de flori de muşeţel; cantitatea respectivă sa opareşte
-Comprese: ¼ litru de lapte în clocot este turnat peste 1 lingură (cu vârf) de muşeţel, se lasă să stea puţin, se strecoară şi se fac comprese calde.
-Ulei de muşeţel: se umple o sticlă fără a se îndesa, cu flori proaspete de muşeţel culese în soare şi se toarnă peste ele ulei de măsline presate la rece. Uleiul trebuie să acopere florile. Sticla se lasă, bine astupată, 14 zile în soare. Se pastrează la frigider!
-Alifie de muşeţel: 200 grame de grăsime de porc se înfierbântă şi se adaugă 2 mâini de flori proaspete de muşeţel; vor da în clocot, ridicându-se spuma. Se amestecă, se acoperă şi se pune totul peste noapte într-o încăpere răcoroasă. A doua zi se încălzeşte încă o dată uşor şi se stoarce printr-o pânză de in care poate fi fixata pe o sită. Pasta alifioasă este amestecată apoi uniform, după care se toarnă în borcane curate. 

Muşeţelul este considerat „leac universal”. Musetelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inăltime între 20
și 60 cm și mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale. Alte denumiri: matricea, mamoriţa, măraiul-câinelui, moruna, muşete-de-câmp, roman, romaniţă. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” mama, deoarece muşeţelul este utilizat în bolile mamelor şi ale femeilor în general! Creşte pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminişuri, pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi şi sfeclă. Creşte cel mai frecvent după ierni bogate în zăpadă şi primăveri cu multă umezeală. Regn: Plantae. Increngatura: Magnoliophyta. Clasa: Magnoliopsida. Ordin: Asterales. Familie: Asteraceae. Gen: ‘Matricaria’.

 

Zona/Regiune:

 

-Musetel este o planta originara din sudul si sudestul Europei, raspandita astazi pe toate continentele.

-La noi creşte in locuri insorite şi mai umede, prin sate pe langa garduri, drumuri şi cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pagişti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.  Este intalnita des in campie pe solurile saraturoase. Este cultivata in toate zonele tarii. Următoarele denumiri sunt sinonime pentru musetel: Chamomilla chamomilla, Chamomilla recutita (nume acceptate în conformitate cu Flora Europei), Matricaria chamomilla, si Matricaria suaveolens.

 

Arhitectura:

 

 

-Florile se colectează din mai pâna în august, de preferat în orele amiezii.

-Musetelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inăltime între 20 şi 60 cm. şi mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale.

-Marginea fiecărui capitul este ocupată de flori albe, iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii. Receptaculul capitulului, plan la începutul înfloririi devine conic şi gol la interior, ceea ce permite deosebirea florilor de muşeţel adevărat de florile recoltate de la specii înrudite fara proprietăţi terapeutice.

-Înfloreşte începând cu lunile aprilie-mai până la sfârşitul lunii august, uneori înfloreşte şi a doua uară în septembrie.

-Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescenţelor au petalele marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae), în această fază de înflorire, florile au cel mai mare conţinut în ulei esenţial. Recoltarea se face numai după ce s-a ridicat roua şi numai pe timp însorit, de obicei o singură dată pe an, în lunile mai-iunie.

-Această plantă conţine: ulei volatil bogat în chamazulenă, substanţe amare de natură sescviterpenică, flavonoide, substanţe de natură cumarinică, colină, mucilagii, acid salicilic, fitosterine, substanţe glicozidice, acid clorogenic, camilină, vitamine, săruri minerale.

Indicaţii/ Contraindicaţii:

-Bun sedativ antispasmatic şi stimulent în cistite, în tratamentul enterocolitelor, gastritelor, dismenoreelor, diareei, colicilor intestinale, infecţiilor renale, în boli ale ficatului, în unele stări alergice, în astmul bronşic al copiilor.

-Are multiple întrebuinţări sub formă de cataplasme, gargară, clisme, băi în diferite afecţiuni : arsuri, hemoroizi, răni, dureri de gât, diferite ulceraţii ale pielii, abcese dentare, conjunctivite, calmează tenurile înroşite şi iritate.

– Persoanelor cu micoze (ciuperci) intrucat o componentă a acestei plante şi anume chamazulena, le intretine si chiar le reactivează.

– Pentru copiii mici cărora li se poate da ceai de muşeţel la orice indispoziţie, mai ales contra crampelor şi a durerilor abdominale (colici). El ajută şi în balonări, diaree, erupţii, dureri de stomac şi secreţii stomacale abundente, tulburări menstruale (cum ar fi amenoreea) şi alte afecţiuni ale organelor pelviene, în insomnii, epididimită, febră, dureri de pe urma rănilor şi dureri de dinţi.

-Muşeţelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant şi antiinflamator în orice inflamaţie, mai ales a mucoaselor. Extern, musetelul se administrează sub formă de comprese şi spălături în conjunctivite şi alte inflamaţii ale ochilor, în erupţii cutanate care provoacă mâncărimi sau supuraţii, ca gargară în dureri de dinţi, precum şi în spălarea ranilor. Ceaiul de muşeţel are efect calmant, anxiolitic.

-Băile şi spălăturile cu muşeţel au un efect calmant, cu influenţă benefică asupra întregului sistem nervos. Muşeţelul mai are acţiuni antihistaminice, antispastice, cicatrizante gastrice, acţiune emolientă, tonic capilar.

-Muşeţelul în ingrijirea cosmetică are un rol foarte important, mai ales în îngrijirea feţei şi a părului mai ales a părului blond. Acesta devine mai vaporos şi va căpăta un luciu frumos.

-Muşetelul uşurează scaunul fără a avea efect laxativ şi este astfel indicat indirect în tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi trataţi extern cu alifie de muşeţel. Această pomadă poate fi folosită şi pentru vindecarea rănilor. Guturailul şi sinuzita se ameliorează repede dacă se inhalează vapori de muşeţel.

-Uleiul de muşeţel era folosit încă din antichitate ca frecţie contra nevralgiilor şi a reumatismului articular. La vechii egipteni, muşeţelul era considerat, datorită puterii sale de a scădea febra, drept floarea zeului soare. În vechile cărţi despre plante medicinale se poate citi că uleiul de muşeţel alungă oboseala membrelor, iar muşeţelul fiert în apă şi aplicat pe vezica bolnavă calmează durerile.

Mod de folosire:

-Prepararea ceaiului: se opăreşte 1 linguriţă de flori de muşeţel cu ¼ litru de apă şi se lasă să stea puţin.

-Adaos la baie: pentru băile în cadă se iau de 2 ori câte 2 mâini pline, pentru băile feţei şi spălatul părului câte 1 pumn plin de flori de muşeţel; cantitatea respectivă sa opareşte

-Comprese: ¼ litru de lapte în clocot este turnat peste 1 lingură (cu vârf) de muşeţel, se lasă să stea puţin, se strecoară şi se fac comprese calde.

-Ulei de muşeţel: se umple o sticlă fără a se îndesa, cu flori proaspete de muşeţel culese în soare şi se toarnă peste ele ulei de măsline presate la rece. Uleiul trebuie să acopere florile. Sticla se lasă, bine astupată, 14 zile în soare. Se pastrează la frigider!

-Alifie de muşeţel: 200 grame de grăsime de porc se înfierbântă şi se adaugă 2 mâini de flori proaspete de muşeţel; vor da în clocot, ridicându-se spuma. Se amestecă, se acoperă şi se pune totul peste noapte într-o încăpere răcoroasă. A doua zi se încălzeşte încă o dată uşor şi se stoarce printr-o pânză de in care poate fi fixata pe o sită. Pasta alifioasă este amestecată apoi uniform, după care se toarnă în borcane curate.

 



Related Articles

Albăstreaua (Centaurea cyanus)

  Zona/ Regiune: – Albastrelele cresc in zonele de campie si de deal (mai ales pe langa lanurile de cereale), dar

Abies alba (brad)

Zona/ Regiune:   -Este o specie europeană, răspândită în Carpaţi şi în Europa vestică. Limita răsăriteană a bradului trece pe

Angelica archangelica

In traditia romaneasca, denumita semnificativ iarba celor sapte ingeri sau ingerica, se stie ca are puterea de a atrage protectia