Mararul (Anethum graveolens)

Mararul (Anethum graveolens)

 

Zona/Regiune:

 

Mararul este originar din zona mediteraneana si sudul Rusiei.

In Romania se cultivă in toate gospodariile, în orice zonă a tarii.

Mararul este o planta anuala, cu viata scurta, nativa sud-vestului ai centrului Asiei. Este singura specie a genului Anethum, desi clasificata de unii botanisti în relație cu genul Peucedanum ca Peucedanum graveolens. Este probabil zarzavatul cu cea mai lungă “cariera” din lume și răspândit pe întreg teritoriul planetei.

Arhitectura:

– Este o plantă anuală din familia Umbelliferae. Perioada de vegetaţie este de aproximativ 90 zile, dar frunzele se recoltează de la 25-30 de zile.  Masa principală a sistemului radicular se găseşte în primii 30 cm de la suprafaţa solului.

– Radacina pivotantă este slab ramificată, de culoare albicioasă.

-Tulpina este dreaptă, cu o înălţime de până la 140 cm, cilindrică, fin striată, cu dungi înguste albe, alternând cu dungi verzi, fistuloasă, ramificată în partea superioară şi cu ramuri mici în partea inferioară.

– Frunzele sunt mici, de 3-4 ori penat sectate, cele inferioare peţiolate, cele superioare sesile. Laciniile segmentelor foliare sunt linear filiforme, până la aproape sub late, alungite şi terminate cu un mucron scurt.

– Florile sunt mici, pentamere, hermafrodite, actinomorfe, de culoare galbenă, cu pediceli glabri şi netezi, grupate în inflorescenţe de tip umbele compuse, mari (până la 16 cm în diametru), cu 30 până la 50 ramificaţii. Involucrul şi involucelele lipsesc. Este o plantă alogamă la care polenizarea este făcută de către insecte.

– Fructele sunt pseudoachene turtite dorsoventral, alungite, ovoidale sau lat elipsoidale, lungi de 2,5 – 5 mm şi late de 1,5 – 3,5 mm, de culoare galbenă-brunie, cu coastele principale evidente, alburii, cele laterale mult lăţite, alcătuind o bordură marginală în planul feţei ventrale. Fructele se desfac uşor de pe carpoforul bifidat până la bază. Fructele prezintă canale secretoare. Ele au o facultate germinativă de 25-47 % şi pot fi păstrate 3-4 ani. Într-un gram intră 800-1000 fructe.

 

Ingrijire:

 

Mărarul este o plantă rezistentă la temperaturi scăzute. Germinaţia începe  la temperatura de +30C.  Temperatura optimă de creştere este de 16-18 C.

Are cerinţe moderate faţă de lumină, dar o cantitate  insuficientă de lumină duce la obţinerea de plante alungite şi mai puţin aromate. 

Faţă de umiditate are pretenţii ridicate în faza de germinare a seminţelor şi în prima fază a vegetaţiei. Nu suportă excesul de umiditate.

Solul nu reprezintă un factor limitativ, deoarece se dezvoltă bine pe aproape toate tipurile de sol.

Fertilizarea solului se poate face cu îngrășământ natural sau cantități medii de îngrășăminte chimice. Sunt avantajate solurile cu textură ușoară, bine afânate, pe care nu băltește apa dupa udare, cu fertilitate moderată. 

 

Specificatii:

 

Frunzele și semințele mărarului au mult ulei volatil, bogat în anetol, carvonă, cu aromă puternică, specifică.

In frunze se găsesc: 86,26% apă, 13,46% substanţă uscată totală şi 8,40% substanţă uscată solubilă.

 

Tehnologia de cultivare:

– Mărarul se cultivă direct în câmp prin semănat, în cultură pură sau asociată. 

– Mărarul este bine să fie cultivat după culturile prăşitoare, cele leguminoase şi cerealele păioase. 

– Primele lucrări încep din toamnă, după desfiinţarea culturilor anterioare, când se  discuieşte şi se face nivelarea solului. Se administrează din toamnă doze de îngrăşământ de  40-60 kg/ha fosfor şi 30-50 kg/ha. Terenul se modelează în straturi înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm. Dacă semănăm din toamnă, cultura se grapează. Primăvara, arătura se lasă negrăpată. 
Înfiinţarea culturii se face prin semănat direct în câmp toamna târziu (noiembrie), în ferestrele din timpul iernii, primăvara foarte devreme şi chiar în timpul verii, în mod eşalonat până la 15 iulie. Se seamănă mecanizat cu semănătoarea SUP – 21, 4 rânduri pe strat înălţat. Seminţele se introduc la adâncimea de 1-2 cm, folosind circa 6 kg sămânţă la ha (când se seamănă toamna cantitatea de sămânţă poate ajunge până la 10 kg/ha).

– Ca lucrări de îngrijire, la mărar, se face: afânarea solului, erbicidarea, irigarea, fertilizarea suplimentară (opţional) şi combaterea bolilor şi dăunătorilor

– Recoltarea frunzelor verzi începe când plantele au atins 10-15 cm în înălţime, iar tulpinile după 10-12 săptămâni de la semănat, adică în faza când încep să înflorească.

 – Frunzele verzi se recoltează prin tăiere în mai multe reprize, fără a distruge mugurele terminal sau prin smulgerea plantelor tinere, livrându-se pe piaţă sub formă de legături. Tulpinile se recoltează prin tăierea lor de la bază, când plantele încep să înflorească sau când începe maturarea fructelor, se leagă în snopi, se usucă la umbră şi se folosesc în industria conservelor sau la prepararea murăturilor.

 – Producţia este de 6-10 t/ha frunze verzi şi 12 – 15 t/ha tulpini în faza de înflorire sau a maturării fructelor.

 

Mararul in mancare:

 

– Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste “termenul de valabilitate” al acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau fierbinte.

– Aroma sa puternica, picanta, se potriveste pentru mancarurile de legume, salate, omlete, peste sau branza. Isi pierde aroma cand este uscat, dar se poate conserva foarte bine in sare sau prin congelare. Contine potasiu, fosfor, calciu, sulf. Frunzele uscate de marar folosesc atât la aromatizarea salatelor, fripturilor şi sosurilor cât şi a lichiorurilor şi dulceţurilor.

 

Indicatii terapeutice:

 

– Bogat în potasiu, sodiu şi sulf, mararul este un foarte bun diuretic. Amelioreazǎ anxietatea şi epuizarea nervoasǎ, insomia, tulburǎrile digestive, întǎreşte unghiile. Contine ulei volatil intre 2,5-4%( in frunzele de marar si in ramurile tinere si 3-6% in seminte) calciu, potasiu, fier, magneziu, vitaminele A, B si C.  Uleiul volatil de marar contine intre 40-60% carvona (un puternic antioxidant specific mararului, dafinului si chimenului), substanta cu un puternic efect anti-cancerigen.

-Tratamente interne

Hipoaciditate, indigestie 

– se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.

Gastrita hiperacida 

– se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40 de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.

Balonare, colita de fermentatie

– substantele volatile continute de marar impiedica dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.

 

Colita de putrefactie 

– inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei intestinale foarte rapid si sigur.

Candidoza digestiva 

– se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii tulpinilor agresive de Candida.

 

Diskinezie biliara 

– substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de marar stimuleaza varsarea bilei in colecist. Se consuma cate 50 ml de suc de marar, de doua ori pe zi, in cure de 2 saptamani. Tratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca adjuvant in colecistita.

 

Sughit, spasme digestive 

– la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar. Este un remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul banchetelor pentru a preveni disconfortul mesenilor. Explicatia eficientei sale este existenta unor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul acesta nu da totusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic: se opareste o lingurita de seminte de marar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de 10 minute, apoi se filtreaza si se consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil. Efectul calmant digestiv si antispastic al acestui remediu este foarte rapid.

 

Adjuvant in cistita si in nefrita 

– consumarea a 50 ml de suc proaspat de marar (obtinut prin metoda descrisa in acest articol), de 2-3 ori pe zi, in cure de doua saptamani, are un foarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar. Conform unor studii recente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatii rinichilor, ajutand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale.

 

Infectie cu stafilococ auriu 

– un studiu facut de o echipa de cercetatori din India si din Argentina, sub conducerea dr. Gurdip Singh, a pus in evidenta o puternica actiune antibiotica a frunzelor si a semintelor de marar. Ca adjuvant in infectia cu Staphylococcus aureus, se administreaza sucul din frunze, cate 100 ml pe zi, in doua reprize, in cure de 2 saptamani. Suplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar (se gaseste in magazinele naturiste), cate 4 picaturi, de trei ori pe zi. Ambele remedii au efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum ar fi Bacillus cereus sau Pseudomonas aeruginosa.

 

Alaptare, refacere rapida dupa nastere 

– frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic de femeile care au nascut de curand, sunt un excelent tonic fizic si nervos, ajutand la recapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui, favorizand resorbtia tesuturilor aparute “in plus” in timpul graviditatii. Pentru a spori secretia de lapte, un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar, adica painea unsa cu unt si presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin. Se consuma acest “medicament” dimineata si seara. Efectele de stimulare a lactatiei sunt cel mai adesea impresionante.

 

Postmenopauza 

– frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, hormonul feminin care incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca pilozitatile sa creasca mult mai lent, ajuta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne uscarea mucoasei vaginale. Salatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt mai necesare ca oricand.

 

Osteoporoza 

– dupa varsta de 40 de ani, consumul de marar verde, dar si de alte alimente cu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau semintele de fenicul, este o excelenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta osoasa. Macar de doua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de cruditati, pe care sa le asezonati cu marar din belsug (minimum 20 de grame pe zi).

 

Obezitate, retentie de lichide 

– mararul verde are efect diuretic puternic si regleaza apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5 minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui “acces de foame”, mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante psihice si regleaza apetitul.

 

Dureri de cap 

– in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.

 

Adjuvant in insomnie 

– flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar stimuleaza productia asa-numitilor “hormoni ai somnului” (de fapt sunt niste neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda, asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze de marar proaspete, tocate foarte fin.

 

Raceli (viroze respiratorii)

– se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100 ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2 catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.

 

Astm bronsic 

– kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a organismului pe ansamblu.

Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL)

– un studiu de medicina experimentala facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii “Isfahan” din Iran a demonstrat ca administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure cat mai indelungate.


Prevenirea cancerului 

– consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.

Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale

 – anumite substante (monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar, previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste “otravuri” pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare masura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in prezent milioane de oameni din intreaga lume. Cele doua zarzavaturi sunt eficiente insa nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele segmente. Se recomanda consumul zilnic a cate 20-30 de grame de marar si aceeasi cantitate de patrunjel verde, in cure de minimum 3 luni.

– Tratamente externe

Respiratie cu miros neplacut, gingivita 

– poate parea greu de crezut, dar mararul este stramosul… pastei de dinti. Cu 2000 de ani in urma, parintele medicinii, Hipocrate, recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de marar. El spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii, mentine sanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale. Cercetarile moderne ii dau dreptate lui Hipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale substantelor continute de frunzele proaspete de marar justificand din plin utilizarea acestuia ca produs pentru mentinerea igienei cavitatii bucale.

Adjuvant in blefarita si in conjunctivita 

– se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de marar. Compresa astfel obtinuta se pune peste ochii cu pleoapele inchise, tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie pentru a fi pastrata umeda). Tratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare, reduce senzatia de jena si de mancarime la nivelul ochiului.

Precautii si contraindicatii:

 

– Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada sarcinii, fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere. Administrarea mararului se va face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente digestive, la inapetenta, la dureri de cap.

– Pentru a obtine efectele terapeutice scontate, consumati doar mararul proaspat. Tulpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde. Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi de plastic si tineti-l in frigider, dar nu mai mult de 4 zile.

 

Dăunători:

Face față insectelor de grădină.

 

Surse:

http://www.agrofm.ro

http://www.formula-as.ro

http://www.frunza-verde.ro

 



Related Articles

Pătrunjelul (Petroselinum crispum)

  Zona/Regiune:   – Patrujelului ii place lumina si, asadar, orice zona insorita si cu soluri umede si bine drenate.

Cimbrul (Thymus vulgaris)

    Zona/ Regiune: -Provine din regiunea  mediteraniana si din nordul si vestul Africii Datorita rezistentei mari la ger, mirodenia